Serviciile oferite turiştilor la locul de petrecere a
vacanţei reprezintă componenta cea mai importantă a
activităţii turistice. Ele au ca obiect satisfacerea nevoilor cotidiene de
repaos şi hrană ale turiştilor, precum şi pe cele specifice de distracţie, de recreere. Aceste prestaţii sunt constituite din servicii de
cazare (găzduire), de alimentaţie şi de agrement; lor li
se adaugă alte servicii, de ordin general sau
particularizate pe forme de turism, menite să completeze cadrul favorabil desfăşurării
voiajelor.
Aceste servicii se regăsesc în conţinutul a ceea ce se
numeşte, mai recent, industria ospitalităţii.
Derivând de la sensul originar al noţiunii de
ospitalitate -acţiunea de a primi şi găzdui pe
cineva -, industria ospitalităţii are astăzi o accepţiune
largă, înglobând ansamblul activităţilor având caracter economic - producţie de bunuri şi servicii -, destinate satisfacerii nevoilor
turiştilor în locurile de petrecere a vacanţei.
Dacă asupra ideii de ospitalitate nu există nici un fel
de rezervă în admiterea ca obiectiv al
turismului, atributul de industrie a generat controverse. Asociat iniţial activităţii hoteliere şi utilizat în sintagma „industrie hotelieră",
atributul de industrie este justificat de amploarea şi
conţinutul acestei componente; este vorba, îndeosebi, de
caracteristicile investiţiilor care, prin mărime şi mod de recuperare, sunt
similare celor din industriile consacrate şi de faptul că
producţia acestor servicii este una intensivă în munca2.
Ulterior, caracterul industrial a fost recunoscut şi altor componente
ale activităţii turistice. Ca urmare, formula de industrie a ospitalităţii este
tot mai frecvent întâlnită, considerându-se
că ea răspunde cel mai bine specificului domeniului şi atitudinii
producătorilor de vacanţe.
Cu toate acestea, în literatura de specialitate mai persistă rezerve cu
privire la utilizarea acestei terminologii,
dar mai ales în legătură cu aria de cuprindere a industriei
ospitalităţii. Unii limitează conţinutul acesteia la serviciile de cazare şi alimentaţie3, poate şi pentru faptul
că, cel mai adesea, aceste două prestaţii sunt oferite în aceleaşi incinte care funcţionează asemănător unor unităţi
industriale; alţii consideră potrivita o abordare mai largă, cu includerea
serviciilor de agrement şi chiar a celor de comercializare a produselor4.
Se poate aprecia că acest al doilea punct de vedere se apropie de accepţiunea modernă a turismului, în spiritul căreia
ocuparea plăcută, agreabilă a
timpului liber al vacanţei este cel puţin tot atât de importantă ca şi
asigurarea condiţiilor de deplasare, găzduire şi hrană.
Nu lipsesc nici abordările mult mai largi, care includ
în sfera industriei ospitalităţii şi alte activităţi, precum transporturile, sănătatea sau educaţia1.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu