marți, 23 august 2016

Structura prestatiei de cazare

Consumul serviciilor de cazare presupune derularea, intr-o anumita ordine, a unor tipuri de activitati, atat specifice, cat si nespecifice cazareului, in functie de tipul prestatiei, momentul si locul prestatiei, forma de cazare etc..
In literatura de specialitate, analiza modului in care sunt structurate si clasificate serviciile de cazare se realizeaza din mai multe puncte de vedere (natura serviciilor, modul in care raspund solicitarilor diferitelor categorii comportamentale ale clientelei de cazare, aria de localizare a prestatiei, modalitati de plata etc.), dar, pentru simplificare, vom decurge la o delimitare a acestora in raport cu natura prestatiei si motivatia cererii de cazare se intalnesc urmatoarele tipuri de servicii :
1. servicii de cazare specifice, a caror existenta si complexitate sunt determinate de esenta fenomenului turistic ca atare. La randul lor, pot fi grupate astfel:
1.1. servicii de cazare de organizare si pregatire a consumului turistic (organizarea calatoriilor, consultanta acordata turistilor, promovare, rezervarea serviciilor etc.);
1.2. servicii de baza, referitoare la activitati care reprezinta motivatia de baza a calatoriei.   In aceasta categorie sunt incluse urmatoarele tipuri de servicii :
1.2.1. serviciul de cazare, vizeaza, prin continutul sau, crearea conditiilor si a confortului necesar adapostirii si odihnei calatorului si reprezinta produsul a ceea ce se numeste “industrie hoteliera”, respectiv acel sector care, conform acceptiunii actuale, inglobeaza ansamblul activitatilor desfasurate in spatiul de cazare.
Fiind alcatuit, la randul sau, dintr-un grup de prestatii oferite turistului pe timpul sejurului, in unitatile de cazare, serviciul de cazare se prezinta ca o activitate complexa, a carei dezvoltare si calitate depinde de cel putin doi factori:
baza tehnico-materiala adecvata (hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, popasuri etc.), cu dotari corespunzatoare, astfel incat sa poata fi asigurate turistilor conditiile optime de cazare;
un personal calificat, de dimensiuni corespunzatoare, care-si desfasoara munca in conditii optime de organizare.
Existenta unei minime neconcordante intre acesti factori poate influenta in mod negativ calitatea prestatiei de cazare si, de aici, nivelul rezultatelor activitatii de cazare.
Activitatea de cazare si industria hoteliera se afla in legaturi stranse de interdependenta. Pe de o parte, industria de cazare se dezvolta ca o consecinta a circulatiei de cazare, pe de alta parte, dezvoltarea cazareului este conditionata de existenta unor spatii de cazare echipate conform standardelor de exigenta respective.
Serviciul hotelier, pe langa cazarea propriu-zisa, este completat de o serie de prestatii suplimentare (alimentatie, activitati de informare, comerciale etc.), intre care exista relatii de interferenta si care sunt dezvoltate in functie de specificul fiecarei unitati hoteliere.
Cazarea constituie, insa, principala functie indeplinita de unitatea hoteliera, obiectivul sau principal fiind asigurarea conditiilor de odihna si igiena ale turistului, prin intermediul unui echipament corespunzator.
1.2.2. Serviciul de alimentatie determina, la randul sau, calitatea prestatiei de cazare in ansamblul ei, influenteaza atat continutul, cat si atractivitatea ofertei de cazare si are implicatii directe asupra modului de orientare a fluxurilor de cazare.
Alimentatia publica intruneste anumite trasaturi specifice si raspunde unor cerinte tipice, dintre care amintim :
necesitatea prezentei in orice moment-cheie al consumului turistic, astfel incat sa permita asigurarea procurarii hranei de catre turist, raspunzand cerintei de satisfacere a nevoii cotidiene de hrana;
necesitatea prezentei unei tipologii largi de unitati de alimentatie publica, prin care sa se poata satisface o paleta larga de trebuinte, atat de baza (hrana), cat si de divertisment;
in cazul cazareului balneo-medical, serviciul de alimentatie publica indeplineste un rol suplimentar, anume acela de a contribui, in mod direct, la reusita tratamentului, prin asigurarea unui regim de hrana adecvat;
necesitatea asigurarii unui mod de hrana adecvat, atat pentru turistii autohtoni, cat si pentru turistii straini, conform specificului anumitor tari sau zone geografice.
Constituindu-se intr-o componenta de importanta majora a ofertei de cazare, serviciul de alimentatie publica este supus unui procese continuu de perfectionare si modernizare (de exemplu, din punct de vedere al modernizarii structurii retelei, se remarca tendinta de creare a unor unitati cu functii complexe, precum si a unor noi tipuri de unitati, mai bine adaptate specificului unor segmente de clienti) si, in acelasi timp, de diversificare, prin oferirea unor prestatii cu caracter complementar.
1.2.3. Serviciul de agrement-divertisment cuprinde acele activitati care, prin mijloace specifice, contribuie la satisfacerea nevoilor fizice si psihice ale turistului, prin asigurarea cadrului necesar petrecerii placute si instructive a timpului liber.
Principalele functii ale serviciului de agrement se concretizeaza in indeplinirea urmatoarelor cerinte:
asigura reconfortarea psihica si fizica a turistului;
raspunde exigentelor de crestere a atractivitatii si competitivitatii statiunilor de cazare;
individualizeaza oferta de cazare;
constituie o importanta sursa de venituri;
poate constitui o motivatie de cazare propriu-zisa (vacante dedicate schiului, inotului, yachting etc.).
Pe langa faptul ca serviciul de agrement necesita o baza tehnico-materiala adecvata motivatiei de cazare si dotarea cu un personal cu calificare corespunzatoare, contribuind astfel in mod direct la dezvoltarea economica a zonei sau statiunii de cazare, rolul sau este cu atat mai important, cu cat, printr-un mod de organizare modern, in care turistul devine participant activ la divertismentul efectiv, contribuie la orientarea fluxurilor de cazare si la cresterea eficientei activitatii de cazare.
1.2.4. Serviciul de transport turistic are un rol determinant in cresterea calitatii prestatiei de cazare, deoarece, prin intermediul sau, este asigurat accesul turistilor in zonele de interes turistic, intalnirea cererii cu oferta de cazare si, prin aceasta, transformarea lor din stare potentiala, intr-una efectiva.
Deoarece timpul total de vacanta al unui turist poate fi considerat, dintr-un anumit punct de vedere, ca este compus din doua elemente si anume, timp de transport si timp de sejur, rezulta necesitatea asigurarii unui transport rapid, care sa permita reducerea timpului de deplasare, atat intre punctele-cheie ale itinerariilor de cazare, cat si la nivelul unei statiuni sau localitati.
Datorita ponderii ridicate a costurilor serviciilor de transport in tarifele pentru un aranjament turistic, este necesar sa se realizeze o optimizare a transportului, atat prin utilizarea rationala a mijloacelor de transport, cat si prin combinarea eficienta a formelor tipice de transport: rutier, feroviar, aerian, naval si, cu un rol specific in cazare, transportul pe cablu. In urma celor prezentate mai sus, putem spune ca rolul acestor patru tipuri de servicii de baza nu este intotdeauna acelasi, uneori chiar, unul dintre ele putand lipsi intr-o prestatie de cazare, dar, pentru a satisface motivatia de cazare, firmele prestatoare ale acestor servicii trebuie sa coopereze intre ele, astfel incat sa asigure turistului satisfactie deplina.
1.3. servicii de cazare suplimentare sau complementare in randul carora este cuprinsa o serie de activitati care au drept scop asigurarea unei odihne active, unei recreeri a turistilor, activitati care nu se substituie insa, serviciilor de agrement.
Caracterizate printr-o mare varietate, unele dintre ele pot fi anticipate de catre turisti, intrand in costul initial al programului turistic, altele vor fi cunoscute abia la destinatie, iar solicitarea lor ramane la alegerea turistilor.
Cele mai importante servicii suplimentare sunt considerate a fi urmatoarele :
servicii de informare a clientelei de cazare;
servicii de intermediere (inchirieri, rezervari etc.);
servicii si activitati de cazare cu caracter special (organizarea de simpozioane, festivaluri, expozitii etc.);
servicii si activitati de cazare cu caracter sportiv;
servicii de tratament balneo-medicale;
servicii diverse.
Dintre acestea, serviciile de cura si tratament balneo-medical pot fi considerate suplimentare in situatiile in care turistii isi completeaza sejurul intr-o statiune cu efectuarea unor tratamente de gen (bai de namol, cure de ape minerale etc.), in mod preventiv.
Deoarece, atat pe plan mondial, cat si pe plan national, se remarca necesitatea cresterii rolului medicinei preventive, prin apelarea la remedii oferite de factorii terapeutici naturali, de sine statatori sau combinati cu mijloace terapeutice alopate, se constata o preocupare sustinuta pentru punerea in valoare a factorilor naturali-curativi, pentru dezvoltarea bazei materiale si de tratament in localitatile care dispun de acesti factori, pentru pregatirea unui personal calificat corespunzator.
Organizarea moderna a serviciilor balneo-de cazare, presupune, pe langa o baza de tratament adecvata, existenta unor mijloace de agrement diverse, astfel incat nevoile turistilor sa poata fi satisfacute in mod corespunzator si la standarde inalte de calitate.
2. Servicii de cazare nespecifice, asigurate de catre diferite unitati prestatoare de servicii, de care turistii beneficiaza in anumite imprejurari: transport in comun, gospodarie comunala, reparatii si intretinere, telecomunicatii, servicii de igiena si infrumusetare etc., care, in mod indirect, contribuie la satisfacerea nevoilor turistilor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu